Pentru placerea de a da mai departe

In aceasta pendulare a mea intre lumi
traiesc savurand impletirea de alb cu albastru
ma bucura experienta vindecatoare a unui dans lent
pastrez sprijinit de un bastonas al retinei un cosmar in care lupt sa salvez copiii
plantez cate un copac pentru fiecare membru al familiei nenascut inca
trimit solie in cele patru zari doar colinde cu flori dalbe
uit uneori sa salut politicos dar nu uit niciodata sa-mi iau ramas bun
ador mult mai mult sa fac surprize decat sa primesc cadouri
culeg zambete si le transform in roua cu care spal fata fiecarei zile
ascult tropotul cailor in goana lor catre asfintit si alerg odata cu ei
ma las pictata in lumina incerta a clipei ce leagana si ziua si noaptea
privesc cu placere genele lungi, aripi de fluture adiind peste semintele iubirii
vreau o imbratisare care sa-mi topeasca toate vamile
si le las sa curga spre o clepsidra si catre limona galei...